George Simion – portretul unui lider naționalist ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale din România

George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), este cunoscut pentru retorica sa dură împotriva Uniunii Europene, a elitelor politice tradiționale și pentru pozițiile sale unioniste, a reușit să ajungă în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2025, planificat pentru 18 mai. Pentru Republica Moldova, el este un personaj controversat — considerat cândva un aliat al cauzei unioniste, dar totodată criticat pentru declarațiile sale agresive la adresa autorităților de la Chișinău.

Originar din Focșani, născut în 1986, George Simion este istoric de formație, absolvent al Universității din București. Înainte de a intra oficial în politică, a fost cunoscut ca activist pentru unirea Republicii Moldova cu România. A organizat marșuri unioniste, acțiuni civice și campanii de convingere în ambele state românești.

În 2020, a cofondat partidul AUR, care a intrat surprinzător în Parlamentul României cu un scor neașteptat de mare, pe fondul unui discurs anti-sistem, anti-globalist și naționalist.

George Simion a primit interdicție de intrare în Republica Moldova în anul 2018, pentru o perioadă de cinci ani, măsură luată de autoritățile moldovenești pe fondul activităților sale unioniste. Potrivit Biroului pentru Migrație și Azil, Simion ar fi desfășurat activități „care pun în pericol securitatea națională”, însă motivele exacte nu au fost detaliate public. El a fost expulzat din țară și escortat până la punctul de trecere a frontierei.

O instanță de judecată din Chișinău va examina pe 19 mai cererea lui George Simion de a-i anula interdicția de intrare în R. Moldova. Ședința de judecată a fost stabilită pentru a doua zi după turul doi al prezidențialelor românești.

Rolul său în alegerile din 2025

În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2025, Simion a fost inițial susținătorul principal al lui Cristian Terheș Georgescu, un candidat cu viziuni similare, sprijinit și de Partidul Oamenilor Tineri (POT) și fosta deputată AUR Anamaria Gavrilă. Simion chiar a declarat că nu va candida dacă Georgescu va fi lăsat să participe.

Însă Biroul Electoral Central (BEC) a respins candidatura lui Georgescu la două zile după ce acesta și-a depus dosarul pe 7 martie 2025. Decizia a fost confirmată definitiv pe 11 martie, într-un moment în care Georgescu conducea sondajele de opinie.

Ca urmare, Simion și-a schimbat decizia și, pe 14 martie, a depus oficial candidatura la președinție, însoțit simbolic de fostul premier al Poloniei, Mateusz Morawiecki. A prezentat peste 604.000 de semnături de susținere, depășind cu mult pragul legal de 200.000. Candidatura i-a fost aprobată pe 15 martie, chiar în ultima zi prevăzută de lege.

În primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 4 mai 2025, Simion a obținut 41% din voturi și s-a clasat pe primul loc. El va intra în turul doi, programat pentru 18 mai, unde îl va înfrunta pe actualul primar al Capitalei, Nicușor Dan.

Iată principalele mesaje și teme promovate de George Simion în alegerile prezidențiale din România din 2025:

1. România suverană, nu colonie

• Simion a acuzat că România este condusă „din afară”, de la Bruxelles, Washington sau de „multinaționale” și a cerut ca țara să-și recapete suveranitatea în deciziile politice, economice și militare.
• A cerut renegocierea tratatelor internaționale care, în viziunea sa, ar fi „dezavantajoase” pentru România.

2. Familie, credință, tradiție

• A promovat intens valorile conservatoare: apărarea familiei tradiționale, a Bisericii și a credinței ortodoxe.
• S-a opus agendei progresiste europene și a „ideologiilor de gen”, susținând „educația cu frică de Dumnezeu, nu cu frică de cancel culture”.

3. Împotriva „sistemului corupt”

• S-a prezentat ca un luptător împotriva clasei politice vechi, a „statului paralel”, a serviciilor secrete și a justiției selective.
• A promis tăierea pensiilor speciale, auditarea averilor funcționarilor publici și pedepsirea corupților din toate partidele.

4. Protejarea economiei românești

• A cerut limitarea importurilor și sprijinirea producătorilor locali.
• A propus plafonarea prețurilor la alimente de bază și energie, creșterea salariului minim și interzicerea vânzării terenurilor agricole către străini.

5. O armată și o politică externă „pentru români”

• A susținut „neutralitatea armată” și retragerea României din implicarea în conflictele internaționale (aluzie la sprijinul pentru Ucraina).
• A cerut dotarea armatei și reintroducerea unui sistem de pregătire militară pentru tineri.

6. Relația cu Republica Moldova: critică dură

• A numit Republica Moldova un „stat artificial” (declarație reluată din 2022).
• A cerut stoparea finanțării guvernului de la Chișinău de către România, susținând că „se alimentează un separatism antiromânesc”.
• A evitat însă, în campania oficială, să propună deschis unirea, preferând o retorică de distanțare.

7. „Președinte ales de popor, nu de ambasade”

• A ironizat influența ambasadelor occidentale în politica internă a României, mai ales a celor ale SUA, Germaniei și Olandei.
• A spus că va fi „un președinte care vorbește românește, nu globalistă”.

La 18 mai 2025, urmează a fi organizat turul II al alegerilor prezidențiale din România, unde vor concura George Simion și Nicușor Dan.

Maia Bălan