Alegeri 2024: Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo merg în turul doi, iar referendumul constituțional a trecut

După procesarea tuturor proceselor verbale, Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat rezultatele preliminare ale alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024. Dintr-un total de 1.546.078 de voturi exprimate, alegătorii și-au împărțit opțiunile între cei 11 candidați la funcția de Președinte al Republicii Moldova.

Voturile obținute de fiecare candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova:

• Maia Sandu: 42.45% (656.354 voturi)
• Alexandr Stoianoglo: 25.98% (401.724 voturi)
• Renato Usatîi: 13.79% (213.168 voturi)
• Irina Vlah: 5.38% (83.230 voturi)
• Victoria Furtună: 4.45% (68.777 voturi)
• Vasile Tarlev: 3.19% (49.317 voturi)
• Ion Chicu: 2.06% (31.793 voturi)
• Octavian Țîcu: 0.93% (14.326 voturi)
• Andrei Năstase: 0.64% (9.946 voturi)
• Natalia Morari: 0.61% (9.444 voturi)
• Tudor Ulianovschi: 0.52% (7.997 voturi)

Conform rezultatelor, Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo vor merge în turul doi al alegerilor prezidențiale, care va avea loc pe 3 noiembrie 2024.

Pe regiuni, distribuția voturilor a variat considerabil. Alexandr Stoianoglo a obținut majoritatea voturilor în raioanele din nordul țării și în regiunile autonome: Dondușeni, Ocnița, Briceni, Edineț, Soroca, Drochia, Rîșcani, Glodeni, stânga Nistrului, Florești, Dubăsari, Găgăuzia, Taraclia și municipiul Bălți. Maia Sandu a dominat în raioanele din centrul și sudul țării: Sîngerei, Șoldănești, Rezina, Telenești, Ungheni, Călărași, Orhei, Nisporeni, Strășeni, Criuleni, Ialoveni, Hâncești, Căușeni, Anenii Noi, Ștefan Vodă, Leova, Cimișlia, Basarabeasca, Cantemir, municipiul Chișinău. Renato Usatîi a obținut cele mai multe voturi în raionul său natal, Fălești.

În aceeași zi, alegătorii au fost chemați să se pronunțe și în cadrul referendumului republican pentru modificarea Constituției. Propunerea vizată era introducerea noțiunii de „identitate europeană” a poporului moldovean și a obiectivului strategic de integrare europeană a Republicii Moldova. Din totalul alegătorilor care au participat la alegeri, 1.488.874 de persoane au luat buletinul de vot pentru referendum, ceea ce înseamnă că 57.204 alegători au ales să boicoteze referendumul.

Rezultatul final a fost extrem de strâns:

• DA modificării Constituției: 749.719 alegători (50.35%)
• NU modificării Constituției: 739.155 alegători (49.65%)

Astfel, opțiunea DA a câștigat, iar Constituția Republicii Moldova va fi modificată pentru a include obiectivul strategic de integrare europeană și conceptul de „identitate europeană” a poporului moldovean.

Proiectul de lege pentru modificarea Constituţiei are următoarea redactare:

„Noi, poporul Republicii Moldova, exercitându-ne în mod direct suveranitatea națională și dreptul de a participa la administrarea treburilor publice, în temeiul art. 2, 39 și 75 din Constituția Republicii Moldova,

Adoptăm prezenta lege constituțională.

Art. I. – Constituția Republicii Moldova (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 78, art. 140), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.  Preambulul se completează cu două alineate noi cu următorul cuprins:

„RECONFIRMÂND identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova,

DECLARÂND integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova,”.

Constituția se completează cu Titlul V¹ cu următorul cuprins:

„Titlul V¹

INTEGRAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Articolul 140¹

Aderarea la tratatele constitutive și la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene

(1)  Aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, se stabilește de Parlament prin lege organică.

(2)  Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.”

Maia Bălan